Noaptea calda
De-alatul umerilor iti cade
Heroina cereasca
Gandul in mine sa creasca

Lanul de grau
Proaspat cosit in caldura
O mana intinsa
Mintea ti-e ca o ruptura

Adesea eu ma luptam
In fiecare zi
Cu o bucata din mine
O prima gandire
O ultima speranta
Ducandu-mi pasul spre tine.

Acum decat scrum a ramas
Peste cearsafurile de idei
Care au ars. Le-am dat foc
Asa doar o premonitie
Asa doar un noroc
O palma peste fata
Capul spre tine intorc

Si asa si heroina cereasca
S-a preschimbat in nori
In Soare, in Jupiter ,
In Noi
Gasindu-si refugiul caldurii
In racoarea suprema a Lunii.

Subiecte De Dezbatere

Pentru ca nimeni nu-ti va spune cu certitudine ce e aerul sau apa . Pentru ca vei privii odata spre cer si te vei intreba unde lunimeaza soarele defapt. Pentru ca problemele existentiale nu au niciodata rezolvare , si pentru ca nimeni nu iti va arata cum sa iesi din banal cu adevarat, fara sa fii prea exagerat .
Pentru ca niciun editorial nu are la baza doar inspiratie, ci mii de foi de caiet rupte si un pix care va scrie si azi si in viitor cu aceiasi intensitate. Pentru ca orice pictor va picta peste ce a facut ieri . Pentru ca maine este azi si tot odata azi este ieri. Pentru ca ne indepartam de viitor si ne indreptam spre trecut ,dar timpul niciodata nu sta in loc. Doar cand nu mai ai baterie la ceas. Pentru ca nu vom stii niciodata daca am iubit vreodata , sau pentru ca intotdeauna vom sti ceva ce maine vom uita. Pentru ca viata este materia care nu-ti placea cand erai copil si niciodata nu stiai la teste. Pentru ca Eliade si Cartarescu mi-au exemplificat si definit filozofia in cei mai obscuri si de neinteles termeni posibili. Pentru ca depind de oamenii pe care ii iubesc. Pentru ca nu depind de nimeni altcineva. Pentru ca sunt eu cand nu sunt eu si pentru ca atunci cand mint spun adevarul iar cand spun adevarul ,mint!
Pentru ca am ramas fara subiecte de dezbatere..iar tu nu mai dai un semn de viata. Sa fii plecat?

Mara: ambienta purtattoare de sentimente acute si disperarea unei noi aventuri in marile si adancurile oceanului profund al mintii

Mara: fiind doar ce avem, ca si o culoare alba...transpusa in mai multe diferite culori

Mara: pecetluind imensitatea obscura a gandurilor erotice

Mara: si expusa ca fiind un mister nelegal

Mara: ca si cum totul sar termina deodata si pomii ar avanta frunzele ca timpul sa treaca mai repede si noi sa imbatranim mai usor

Mara: precum iubirea unei noi fiinte inventate ,si prevederea unui nou unghi al vietii tale, confesiunea melancolica si sobaotata.. in care spui ,, te iubesc'' fara vreo insemnatae anume si concreta, ci doar ca sa poti sa fii acel ceva, sa fii cu acel ceva, cu acea fiinta proaspat inventata

Mara: si lasata in maini libere si nedescrise