sâmbătă, 5 septembrie 2009

simti o tentativa de racire extrema?

Simt o concubinitate avand in vedere retinerea de la nou,exercitand o noua aparitie si producand o noua lume.parca tot inevitabilul s-ar dezmembra si s-ar produce 2 cuvinte noi in si evitabilul,care ar insemna o noua filosofie despre chestiile cum ar fii darwinismul sau conceptia umana supra poluarii parfumurilor frantuzesti si scumpe.Filosofia ar inseamna cearta, o intreaga contradictie despre fercire si nervi,despre care se afirma intr-un mod neconventional si putin retinut ca se vor intalni odata.Practic sunt acelasi lucru tratat cu o importanta diferita.Ca si de la ura la iubire mai este un pas,ura iti produce nervi si atrage asupra ei toate elementele poluante ,scumpe si daunatoare...iar cand fericirea te doboara ,atragi in acelasi fel ,aceleasi lucruri.

     Diverse fapte se concluzioneaza doar prin faptul ca nu vrei sa fii nervos sau sa porti aceasta stimulenta ura,asadar emani toate energia prin miscare.Bun, acum alta problema existentiala.Si daca nu ai pentru ce sa faci aceasta miscare? Daca esti slab, sau mai bine zis tonifiat 100%?daca esti modelul universal al frumusetii corporale de durata?.Nu e de ajuns o astfel de cauza ca vrei sa scapi de ura,ura creste, la fel ca si iubirea si se da o intreaga batalie in corpul tau intre cele doua sentimente duse pana in apogeul personificarii,fara a se face vizibile urme fizice ca rezultat al acestui razboi.Dar ,intr-o buna zi vei ceda astfel incat te vei gandi pe cine sa urasti si cui sa-i oferi iubirea eterna.

     Asa devii superficial si de-o ambiguitate aspra ,pentru ca majoritate vor crede o complexa exuberanta din partea ta cand vei merge sa-i spui unui prieten apropiat ca defapt il urasti.Asadar devine o prosteasca simpatie chestia cu ura si iubirea.Sunt prosti.Nu vor intelege niciodata ce vrei sa zici defapt.Nu e ca in carti, astfel incat sa crezi ca daca ii raspunzi cu o metafora asa va proceda si el.Asta daca nu ti-ai face o clona,sau sa ai un exemplu mai filosofic in fata care sa stie despre ce vorbesti.nu zic ca as vrea sa fiu prietena cu Eliade ,dar contemplez asupra unei posibile comunicari cu el.

    Dovedim ca este o intreaga excursie tipologica sentimental-complexa intre barierele cunostintei despre a tot ce inseamna rau si bine ,in care echilibrul dispare ,si te misti tinandu-te cu mainile de tevile de gaze lipite de cladiri sau mai tragic o intreaga stare de drogare in care crezi ca ai facut o gramada de lucruri dar defapt nu ai facut nici 2 din acea gramada,iar cand te trezesti ,constati cu stupoare ca te aflii la marginea unei prapastii si te intrebi cu constiinta care aproape te sugruma : ,,unde am fost in tot acest timp?''.Oarecum viata are grija de tine, chiar daca se spune ca tu trebuie sa ai grija de ea chiar cu constiinta pierduta,aproape sa lesini ,nu cazi.Inseamna ca ori ai o forta demnitativa exagerat de mare ori ceva edenic introduce o putere de auto-control in tine si indiferent de ce ai face te simti mai puternic ca niciodata.Lumea se sperie de efectele judecatii din perspectiva si a filosofiei universale.

    Faptul ca constitutia cerebrala dovedeste a contribuii cu 20% cicatrizand niste fantasme si dovezi greu de crezut oscileaza cu realitatea, pretinde a fii un lucru cat se poate de discutabil.

Asadar lumea se combate cu nesimtire intre prost desfranat-nemaintalnit si inevitabil.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu