Ma gandeam odata sa nu-mi incetez analiza personala asupra lumii.Nu vroiam sa o afle nimeni. Era a mea. Doar a mea. Eram egoista si paranoica, atat de pierduta incat nici nu te-am observat ca visezi. Si stateai si fumai intr-un colt departe.Erai singur si nu te uitai in nicio directie.Priveai in gol, ratacindu-ti sleita privire .Ma gandeam iar. Dar mi-am zis ca, de cum intru pe portile scolii incetez si revin la realitate. Am prelungit momentul pana la intrarea in cladire. Apoi pana la intrarea in clasa .Si nici la inceperea orelor nu mi-am revenit total.
Eram buimaca si gaseam o sursa de inspiratie in fiecare frunza din grozavii castani ai liceului nostru. Atmosfera era nici 1% din inspiratia mea. Inspiratia mea era acel fir de om din spatele firului de fum invizibil. Am inspiratie ptr ca visez. Visez, si nu vreau. Vreau o realitate. Doar una si doar acum. Sunt unidoritoare si nerabdatoare, asa de entuziasmata incat nu pot sa visez. Sau as putea. Dar m-ai lasa?

eu tine nu face gaseste una eu tu

Revelionul! Artificii despartindu-se in mii de flacarele mici care se sting cand intra in contact cu dioxidul de carbon al frunzelor nocturne. E ora 12 si nu vedem nimic de acoperisurile blocurilor. Ascultam aceiasi piesa ca acum 4 ore si avem la dispozitie doar un pahar si 2 sticle de vin. Dar nu te las sa bei din sticla .Arata-mi ca ma iubesti si ca n-ai nevoie nici de pahar. Imprastie-te si impazeste-mi mintea cu culori. Culorile tale. Toate. Mii.Sute.Sute de mii sau mii de sute.Elibereaza volumul . Suntem liberi. Singuri. Nicaieri dar aici. Alb negru, rosu verde, chimie matematica, romana filozofie.apa aer, sarat mare acum aici niciodata permanent tu eu ochi gura buze gene cristalin.
Gaseste-mi formula psihica . Fumeaza-mi gandurile. Ia prinde trage bea inspira expira sufla , n-ai baut, n-am baut, mai avem pana dimineata.si doar un picur de vin. multe altele de vise si tot mai multe de premise ,promise, inchise deschise ..si nu se va sfarsi. Promit! in ciuda tuturor ipotezelor cum ca nimic nu dureaza la nesfarsit..aceasta dimineata va dura. chiar si dupa realitate, chiar si dupa irealitate. Nu va mai dura mult pana promisiunea pe care ai facut-o se va dezmembra in fum si licori. Nu te vei tine de promisiune asa ca promite-mi ca nu vei mai ramane aici cand iar se va intuneca, promite-mi ca nu va fii nicio primavara si ca nu voi trai iarna asta cu tine. Chiar si in gand chiar si in mine chiar si in tine dorinta de mine chiar pentru sfarsit . Apocalipsa a sosit.
Eclipsa ,alb, rotund si mic, scaune scrumiere brichete aruncate paharele de vin sparte.